{"id":1324,"date":"2018-05-24T11:42:26","date_gmt":"2018-05-24T08:42:26","guid":{"rendered":"http:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/?page_id=1324"},"modified":"2018-05-24T11:42:26","modified_gmt":"2018-05-24T08:42:26","slug":"consecintele-psihologice-ale-accidentelor-rutiere","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/accidente-de-circulatie-sau-de-munca\/consecintele-psihologice-ale-accidentelor-rutiere\/","title":{"rendered":"Consecin\u021bele psihologice ale accidentelor rutiere"},"content":{"rendered":"<p><strong>Erna Constantin<\/strong><\/p>\n<p><strong>psiholog, psihoterapeut<\/strong><\/p>\n<p>De\u0219i psihopatologia ca urmare a unui accident a fost asociat\u0103 doar cu c\u00e2\u0219tigul generat de desp\u0103gubiri, studiile\u00a0 \u00een acest sens au respins aceast\u0103 afirma\u021bie. Studii mai recente au ar\u0103tat c\u0103 impactul \u00een urma unui accident rutier se poate traduce printr-o incapacitate persistent\u0103 \u0219i cronic\u0103, indiferent dac\u0103 victima solicit\u0103 sau nu desp\u0103gubiri.<\/p>\n<p>Un studiu relevant \u00een acest sens a fost realizat la spitalul Torbay, UK \u0219i\u00a0 identific\u0103 consecin\u021bele psihologice ale accidentelor rutiere pentru 50 de pacien\u021bi.\u00a0 To\u021bi participan\u021bii au \u00eendeplinit criterii specifice de depresie, anxietate \u0219i\u00a0 stres posttraumatic \u00een urma leziunilor suferite. Gravitatea simptomelor psihologice a fost influen\u021bat\u0103 \u0219i de perioada mare de timp dintre data producerii accidentului \u0219i evaluarea psihologic\u0103. Evaluarea psihologic\u0103 a \u00eenceput la cererea pacien\u021bilor, la 3 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni dup\u0103 producerea accidentului.<\/p>\n<p>Mai multe cercet\u0103ri au avut ca obiectiv studierea inciden\u021bei stresului posttraumatic ca urmare a accidentelor rutiere.\u00a0 \u00cen cazul PTSD (Sindromului de stres posttraumatic) evenimentul traumatic este retr\u0103it \u00een mod repetat sub forma de: imagini repetitive, amintiri dureroase, g\u00e2nduri, percep\u021bii legate de \u00eent\u00e2mplarea traumatic\u0103, ce trec prin minte cu toat\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tura lor emo\u021bional\u0103 negativ\u0103; co\u0219maruri legate de evenimentul respectiv, apar chiar iluzii \u0219i halucina\u021bii; flashbackuri legate de evenimentul traumatic, reac\u021bii specific anxiet\u0103\u021bii atunci c\u00e2nd persoana intr\u0103 \u00een contact cu stimuli asem\u0103n\u0103tori evenimentului traumatic, precum \u0219i printr-o serie de reac\u021bii fiziologice (palpita\u021bii, transpira\u021bii, senza\u021bie de nod \u00een g\u00e2t, tremur\u0103turi etc) la contactul cu ace\u0219ti stimuli din mediu sau stimuli imaginari.<\/p>\n<p>Urm\u0103rile psihologice ale traumei reprezint\u0103 un diagnostic care nu este foarte des \u00een\u021beles sau luat \u00een considerare atunci c\u00e2nd o persoan\u0103 a suferit o traum\u0103 fizic\u0103 sau a fost implicat\u0103 \u00eentr-un accident. Astfel de pacien\u021bi se lupt\u0103 pentru a se \u00eens\u0103n\u0103to\u0219i, dar continu\u0103 s\u0103 fie bloca\u021bi \u0219i cople\u0219i\u021bi de experien\u021ba psihologic\u0103. Un eveniment traumatic amenin\u021b\u0103 sentimentul de securitate \u0219i siguran\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de lume.<\/p>\n<p><strong>C\u00e2nd apar traume fizice sau psihice, persoana devine anxioas\u0103, deprimat\u0103, agitat\u0103 <\/strong><\/p>\n<p>Conform studiilor, 80% dintre cei care se confrunt\u0103 cu traume se vor confrunta cu astfel de simptome. Cu toate acestea, \u00eentre \u00a015% &#8211; 40% dintre cei r\u0103ni\u021bi se vor lupta cu mai multe modele de r\u0103spunsuri la trauma care par s\u0103 continue \u0219i s\u0103 exacerbeze durerea. Figura 1 prezint\u0103 statistici de comorbiditate asociate tulbur\u0103rilor de stres posttraumatic:<\/p>\n<p>R\u0103spunsurile traumatice nu ar trebui s\u0103 fie v\u0103zute ca av\u00e2nd un caracter permanent, at\u00e2ta timp c\u00e2t pacientul este implicat \u00een tratamentul \u00eendreptat spre remiterea sau ameliorarea acestor probleme.<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter  wp-image-1325\" style=\"font-size: 16px;\" src=\"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2018\/05\/art-1.gif\" alt=\"\" width=\"302\" height=\"235\" \/><\/p>\n<p>Problema este c\u0103 mul\u021bi pacien\u021bi pot avea reac\u021bii grave de traumatism f\u0103r\u0103 a avea toate simptomele men\u021bionate mai sus. Din acest motiv, pacien\u021bii tind s\u0103 subestimeze importan\u021ba acestor simptome. Cu toate acestea, atunci c\u00e2nd simptomele specifice stresului<\/p>\n<p>posttraumatic nu sunt rezolvate, este important s\u0103 se ia \u00een considerare faptul c\u0103 modelele de r\u0103spunsuri la trauma pot juca un rol important \u00een imaginea clinic\u0103 complet\u0103. Este important s\u0103 se re\u021bin\u0103 c\u0103 toate cele trei clustere ale simptomelor &#8211; 1) hipervigilen\u021ba; 2) reexperimentarea evenimentului traumatic; \u0219i 3) evitarea \u0219i amor\u021birea emo\u021bional\u0103 &#8211; pot agrava tulbur\u0103rile de somn care, la r\u00e2ndul lor, sporesc \u00a0sentimentul de boal\u0103 fizic\u0103 \u0219i psihic\u0103.<\/p>\n<p>Astfel, este necesar s\u0103 fie luate \u00een considerare urm\u0103toarele specifica\u021bii:<\/p>\n<ol>\n<li>Este important s\u0103 se ia \u00een considerare faptul c\u0103 un accident poate avea implica\u021bii psihologice de tip traumatic. Odat\u0103 recunoscute simptomele \u0219i r\u0103spunsurile persoanei la acestea, este mai usor de stabilit strategia psihoterapeutic\u0103 de resemnificare a<br \/>\nevenimentului traumatic.<\/li>\n<li>Este important de \u0219tiut faptul c\u0103 aceste patternuri de r\u0103spunsuri la evenimentul impactant sunt normale atunci c\u00e2nd se experimenteaz\u0103 o trauma. Exprimarea \u0219i comunicarea simptomelor \u2013 anxietate, panic\u0103, co\u0219maruri \u2013 este important\u0103 mai ales dac\u0103 la \u00eenceput pacientul neag\u0103 prezen\u021ba acestora. Discutarea despre simptome ajut\u0103 \u00een con\u0219tientizarea acestora \u0219i astfel pot fi tratate.<\/li>\n<li>Ajutarea pacientului s\u0103 vorbeasc\u0103 despre eveniment sau experien\u021b\u0103 este o modalitate de a de a-i permite individului s\u0103 preia \u00eencetul cu \u00eencetul controlul asupraevenimentului traumatic.<\/li>\n<li>Evitarea este frecvent\u0103 \u0219i face parte din dorin\u021ba individului de a nu mai sim\u021bi teama sau anxietatea.<\/li>\n<li>Pacientul poate fi ajutat s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la acele zone ale vie\u021bii pe care \u00eenc\u0103 le controleaz\u0103 \u0219i, de asemenea, s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la situa\u021biile anterioare \u00een care a reu\u0219it s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 problemele \u0219i s\u0103-\u0219i continue via\u021ba. Nu trebuie s\u0103 se simt\u0103 vinovat de faptul c\u0103 acest lucru nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i \u00een cazul incidentului actual. Trebuie s\u0103 i se reaminteasc\u0103 c\u0103 a trecut prin situa\u021bii dificile \u0219i \u00een trecut. Acest lucru ajut\u0103 la a oferi un sentiment de speran\u021b\u0103 \u0219i competen\u021b\u0103 care le permite victimelor s\u0103 continue via\u021ba.<\/li>\n<li>Pacien\u021bii au nevoie de ajutor \u00een a \u00een\u021belege c\u0103 stresul afecteaz\u0103 \u00een mod normal cele mai slabe func\u021bii identificate din corpul lor. De exemplu, stresul poate afecta programul de somn, pot ap\u0103rea probleme legate de digestie, tensiune arterial\u0103 \u0219i alte simptome fizice. Atunci c\u00e2nd o persoan\u0103 sufer\u0103 de traume fizice, stresul se va transfera cu u\u0219urin\u021b\u0103 \u00een zonele dureroase.<\/li>\n<li>De asemenea, este util s\u0103 explic\u0103m pacien\u021bilor c\u0103 acela\u0219i loc \u00een creier care proceseaz\u0103 durerea este, de asemenea, acela\u0219i loc \u00een care se proceseaz\u0103 \u0219i se controleaz\u0103 dispozi\u021biile noastre.<\/li>\n<li>Psihoterapia este esen\u021bial\u0103 \u00een cazul victimelor accidentelor rutiere. Figura urm\u0103toare arat\u0103 diferen\u021ba dintre persoanele care sufereau de stres posttraumatic \u0219i au urmat un program de psihoterapie spre deosebire de cei care au primit doarasisten\u021b\u0103 de suport \u0219i cei care nu au beneficiat de un program psihoterapeutic.<img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter  wp-image-1326\" src=\"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2018\/05\/art-2.gif\" alt=\"\" width=\"323\" height=\"242\" \/><\/li>\n<\/ol>\n<p>Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 leziunile la nivel fizic sunt asociate de cele mai multe ori cu simptome psihice -stres posttraumatic, depresie, anxietate &#8211; pentru restabilirea victimei este necesar, pe l\u00e2ng\u0103 tratamentul medical, participarea la un program de psihoterapie, pentru remiterea simptomelor consecutive traumei provocate de accident.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Erna Constantin psiholog, psihoterapeut De\u0219i psihopatologia ca urmare a unui accident a fost asociat\u0103 doar cu c\u00e2\u0219tigul generat de desp\u0103gubiri, studiile\u00a0 \u00een acest sens au respins aceast\u0103 afirma\u021bie. Studii mai recente au ar\u0103tat c\u0103 impactul \u00een urma unui accident rutier se poate traduce printr-o incapacitate persistent\u0103 \u0219i cronic\u0103, indiferent dac\u0103 victima solicit\u0103 sau nu desp\u0103gubiri. &hellip; <a href=\"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/accidente-de-circulatie-sau-de-munca\/consecintele-psihologice-ale-accidentelor-rutiere\/\" class=\"more-link\">Continu\u0103 lectura <span class=\"screen-reader-text\">Consecin\u021bele psihologice ale accidentelor rutiere<\/span> <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":1310,"menu_order":2,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-1324","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/1324","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1324"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/1324\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1327,"href":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/1324\/revisions\/1327"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/1310"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1324"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}