{"id":1423,"date":"2018-10-10T23:18:58","date_gmt":"2018-10-10T20:18:58","guid":{"rendered":"http:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/?page_id=1423"},"modified":"2018-10-10T23:21:23","modified_gmt":"2018-10-10T20:21:23","slug":"alienarea-parentala","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/centrul-de-evaluare-expertiza-si-interventie-in-cazuri-de-divort\/alienarea-parentala\/","title":{"rendered":"Alienarea parental\u0103"},"content":{"rendered":"<h1 class=\"entry-title\"><a href=\"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2018\/10\/alienare-parentala.png\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-medium wp-image-1424\" src=\"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2018\/10\/alienare-parentala-300x197.png\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"197\" srcset=\"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2018\/10\/alienare-parentala-300x197.png 300w, https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2018\/10\/alienare-parentala.png 658w\" sizes=\"auto, (max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/a><\/h1>\n<div class=\"entry-content\">\n<p align=\"CENTER\"><b><i>Propuneri de includere a Tulbur\u0103rii de alienare parental\u0103<\/i><\/b><\/p>\n<p align=\"CENTER\"><b><i>(Parental Alienation Disorder) \u00een DSM V<\/i><\/b><\/p>\n<p align=\"RIGHT\"><b>Traducerea \u015fi adaptarea dup\u0103 Dr. William Bernet<\/b><\/p>\n<p align=\"RIGHT\">Armand Veleanovici, PhD<\/p>\n<p align=\"JUSTIFY\">\u00a0\u00a0 \u00a0 No\u0163iunea de\u00a0<b>Parental Alienation Syndrome<\/b>\u00a0(<b><i>PAS<\/i>\u00a0\u2013 Sindromul de alienare parental\u0103<\/b>) a fost introdus\u0103 de profesorul de psihiatrie american Richard A. Gardner \u00een anul 1985. El define\u015fte\u00a0<i>PAS<\/i>\u00a0ca fiind o tulburare ce apare \u00een principal \u00een contextul disputei p\u0103rin\u0163ilor asupra stabilirii custodiei unui copil \u015fi se manifest\u0103 ca o campanie nejustificat\u0103 de denigrare, \u00een fa\u0163a copilului, a unui p\u0103rinte de c\u0103tre cel\u0103lalt. Unul dintre p\u0103rin\u0163i, realizeaz\u0103 o \u201esp\u0103lare a creierului\u201d copilului, o \u00eendoctrinare, \u201evorbe\u015fte de r\u0103u\u201d cel\u0103lalt p\u0103rinte \u00een fa\u0163a copilului, efectul fiind un adev\u0103rat abuz emo\u0163ional asupra acestuia.<\/p>\n<p align=\"JUSTIFY\">\u00a0\u00a0 \u00a0 Dr. Douglas Darnall introduce no\u0163iunea de\u00a0<b>Parental Alienation (<i>PA<\/i>\u00a0\u2013 \u00censtr\u0103inare parental\u0103)<\/b>\u00a0ca fiind orice constela\u0163ie de comportamente, con\u015ftiente sau incon\u015ftiente, care ar putea evoca o perturbare a rela\u0163iei dintre copil \u015fi p\u0103rintele care nu de\u0163ine custodia sa. Pentru Dr. Darnall, accentul cade pe sp\u0103larea creierului (<i>brainwashing<\/i>), alienarea fiind un proces reciproc \u00een care ambii p\u0103rin\u0163i sunt prin\u015fi.<\/p>\n<p align=\"JUSTIFY\">\u00a0\u00a0 \u00a0 Alienarea parental\u0103 a st\u00e2rnit multe controverse \u00een lumea \u015ftiin\u0163ific\u0103. Sindromul alien\u0103rii parentale nu este recunoscut p\u00e2n\u0103 \u00een acest moment ca diagnostic psihiatric. Asocia\u0163ia Psihologilor Americani (American Psychological Association) nu a precizat p\u00e2n\u0103 \u00een prezent o pozi\u0163ie oficial\u0103, nici\u00a0<i>pro<\/i>, nici contra. Cu toate acestea,\u00a0<i>PAS<\/i>\u00a0\u015fi\u00a0<i>PA<\/i>\u00a0au fost acceptate de mul\u0163i profesioni\u015fti \u015fi de multe instan\u0163e din SUA, Canada, Australia \u015fi Europa, incluz\u00e2nd CEDO \u015fi instan\u0163ele din Rom\u00e2nia.<\/p>\n<p align=\"JUSTIFY\">\u00a0\u00a0 \u00a0 \u00cen anul 2010, Dr. William Bernet, profesor de psihiatrie la Vanderbilt University School of Medicine, expert \u00een psihiatria copilului \u015fi psihiatrie legal\u0103, al\u0103turi de o serie de speciali\u015fti \u00een s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 din 11 \u0163\u0103ri, printre care S.U.A., Canada \u015fi majoritatea statelor europene, a definit\u00a0\u00a0<b><i>Tulburarea de alienare parental\u0103<\/i><\/b>\u00a0(Parental Alienation Disorder \u2013 PAD) \u015fi a propus includerea acesteia \u00een DSM \u2013 Manualul de Diagnostic \u015fi Statistic\u0103 a Tulbur\u0103rilor Mentale \u2013\u00a0 edi\u0163ia a V-a\u00a0 (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, publicat de American Psychiatric Association).<\/p>\n<p align=\"JUSTIFY\">\u00a0\u00a0 \u00a0 Principala caracteristic\u0103 a\u00a0<i>Tulbur\u0103rii de alienare parental\u0103<\/i>\u00a0este c\u0103 un copil, de obicei aflat \u00een situa\u0163ia \u00een care p\u0103rin\u0163i sunt angaja\u0163i \u00eentr-un divor\u0163 cu grad \u00eenalt de conflict, creeaz\u0103 o alian\u0163\u0103 cu unul dintre p\u0103rin\u0163i (p\u0103rintele preferat) \u015fi respinge rela\u0163ia cu cel\u0103lalt p\u0103rinte (p\u0103rintele \u00eenstr\u0103inat) f\u0103r\u0103 a avea o justificare legitim\u0103. Simptomul principal este\u00a0<b>rezisten\u0163a sau refuzul copilului de a avea contact cu p\u0103rintele \u00eenstr\u0103inat<\/b>\u00a0(Criteriul A).<\/p>\n<p align=\"JUSTIFY\">\u00a0\u00a0 \u00a0 Comportamentul copilului include o\u00a0<b>campanie persistent\u0103 de denigrare a p\u0103rintelui \u00eenstr\u0103inat \u015fi lipsa sau absurditatea ra\u0163ionamentului pentru care acesta este respins<\/b>\u00a0(Criteriul B).<\/p>\n<p align=\"JUSTIFY\">\u00a0\u00a0 \u00a0 Urm\u0103toarele semne clinice apar frecvent \u00een cadrul acestei tulbur\u0103ri, mai ales atunci c\u00e2nd aceasta atinge un nivel moderat sau sever (Criteriul C):<\/p>\n<ul>\n<li>\n<div align=\"JUSTIFY\"><b>Lipsa de ambivalen\u0163\u0103<\/b>\u00a0\u2013 se refer\u0103 la convingerea copilului c\u0103 p\u0103rintele \u00eenstr\u0103inat este \u00eentrutotul r\u0103u iar p\u0103rintele preferat este \u00eentrutotul bun;<\/div>\n<\/li>\n<li>\n<div align=\"JUSTIFY\"><b>Fenomenul \u201eliber-cuget\u0103tor\u201d<\/b>\u00a0\u2013 copilul consider\u0103 c\u0103 decizia de a respinge p\u0103rintele \u00eei apar\u0163ine \u00een totalitate \u015fi c\u0103 nu este influen\u0163at de c\u0103tre p\u0103rintele preferat;<\/div>\n<\/li>\n<li>\n<div align=\"JUSTIFY\"><b>Sprijinul necondi\u0163ionat<\/b>\u00a0\u2013 copilul ia automat partea p\u0103rintelui preferat \u00een cazul unui dezacord;<\/div>\n<\/li>\n<li>\n<div align=\"JUSTIFY\">Copilul poate prezenta o\u00a0<b>desconsiderare pentru sentimentele p\u0103rintelui \u00eenstr\u0103inat \u015fi o lips\u0103 a sentimentului de vinov\u0103\u0163ie<\/b>fa\u0163\u0103 de acesta;<\/div>\n<\/li>\n<li>\n<div align=\"JUSTIFY\">Copilul poate<b>\u00a0expune scenarii preluate de la p\u0103rintele preferat<\/b>, identice cu cele declarate de acesta;<\/div>\n<\/li>\n<li>\n<div align=\"JUSTIFY\"><b>Animozitatea copilului fa\u0163\u0103 de p\u0103rintele \u00eenstr\u0103inat se poate extinde \u015fi la familia acestuia<\/b>.<\/div>\n<\/li>\n<\/ul>\n<p align=\"JUSTIFY\">\u00a0\u00a0 \u00a0 Diagnosticul de\u00a0<i>Tulburare de alienare parental\u0103<\/i>\u00a0<b>nu se stabile\u015fte atunci c\u00e2nd refuzul copilului de a avea contact cu p\u0103rintele respins este justificat<\/b>, de exemplu \u00een cazul \u00een care copilul a fost neglijat sau abuzat de acel p\u0103rinte (Criteriul D).<\/p>\n<p align=\"JUSTIFY\">\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0<b><i>Caracteristici asociate<\/i><\/b><\/p>\n<p align=\"JUSTIFY\">\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0<i>Tulburarea de alienare parental\u0103<\/i>\u00a0poate fi u\u015foar\u0103, moderat\u0103 sau sever\u0103. C\u00e2nd\u00a0<i>Tulburarea de alienare parental\u0103<\/i>\u00a0este u\u015foar\u0103, copilul poate refuza contactul cu p\u0103rintele \u00eenstr\u0103inat, dar atunci c\u00e2nd sunt \u00eempreun\u0103 se bucur\u0103 de o bun\u0103 rela\u0163ie cu acesta. Copilul poate avea o rela\u0163ionare bun\u0103, puternic\u0103 cu ambii p\u0103rin\u0163i, chiar dac\u0103 afirm\u0103 critici la adresa p\u0103rintelui \u00eenstr\u0103inat.<\/p>\n<p align=\"JUSTIFY\">\u00a0\u00a0 \u00a0 C\u00e2nd\u00a0<i>Tulburarea de alienare parental\u0103<\/i>\u00a0este moderat\u0103, copilul poate refuza contactul cu p\u0103rintele \u00eenstr\u0103inat \u015fi s\u0103 continue s\u0103 \u00eel critice \u015fi s\u0103 se pl\u00e2ng\u0103 de acesta chiar \u015fi \u00een perioada de vizitare.\u00a0 Copilul poate avea o rela\u0163ie u\u015for sau moderat patologic\u0103 cu p\u0103rintele preferat.<\/p>\n<p align=\"JUSTIFY\">\u00a0\u00a0 \u00a0 C\u00e2nd\u00a0<i>Tulburarea de alienare parental\u0103<\/i>\u00a0este sever\u0103, copilul refuz\u0103 cu putere \u00eent\u00e2lnirea, se poate ascunde sau fugi de p\u0103rintele \u00eenstr\u0103inat. Comportamentul copilului este determinat de convingerea fals\u0103 c\u0103 p\u0103rintele \u00eenstr\u0103inat este r\u0103u, periculos sau lipsit de valoare. Copilul are de obicei o rela\u0163ie patologic\u0103 cu p\u0103rintele preferat, uneori \u00eemp\u0103rt\u0103\u015find cu acesta o viziune paranoid\u0103 asupra lumii.<\/p>\n<p align=\"JUSTIFY\">\u00a0\u00a0 \u00a0 Diagnosticul de\u00a0<i>Tulburarea de alienare parental\u0103<\/i>\u00a0se refer\u0103 la copil; p\u0103rintele preferat al acestuia sau alte persoane de care copilul depinde pot manifesta urm\u0103toarele atitudini sau comportamente, care sunt deseori cauza principal\u0103 a tulbur\u0103rii:<\/p>\n<p align=\"JUSTIFY\">\u00a0\u00a0 \u00a0 Critici persistente la adresa calit\u0103\u0163ilor \u015fi aptitudinilor parentale ale p\u0103rintelui \u00eenstr\u0103inat;<\/p>\n<p align=\"JUSTIFY\">\u00a0\u00a0 \u00a0 Afirma\u0163ii care induc copilului team\u0103, nepl\u0103cere sau \u00eel fac s\u0103 critice p\u0103rintele \u00eenstr\u0103inat;<\/p>\n<p align=\"JUSTIFY\">\u00a0\u00a0 \u00a0 Diverse comportamente menite de a \u00eendep\u0103rta p\u0103rintele din via\u0163a copilului.<\/p>\n<p align=\"JUSTIFY\">\u00a0\u00a0 \u00a0 Comportamentul p\u0103rintelui preferat poate include sesiz\u0103ri c\u0103tre poli\u0163ie sau serviciile de protec\u0163ie a copilului \u00eempotriva p\u0103rintelui \u00eenstr\u0103inat.<\/p>\n<p align=\"JUSTIFY\">\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0<i>Tulburarea de alienare parental\u0103<\/i>\u00a0poate fi cauza pentru falsele acuze de abuz sexual \u00eempotriva p\u0103rintelui \u00eenstr\u0103inat. P\u0103rintele preferat poate ajunge la litigii, merg\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la abuz de drept. P\u0103rintele preferat poate \u00eenc\u0103lca hot\u0103r\u00e2rile judec\u0103tore\u015fti care nu sunt pe placul s\u0103u. Deseori, la aceste persoane se pot observa tulbur\u0103ri psihice:\u00a0 tulburare de personalitate narcisic\u0103 sau borderline, experien\u0163e psihotraumatice \u00een copil\u0103rie, tr\u0103s\u0103turi paranoide. De asemenea, p\u0103rintele \u00eenstr\u0103inat poate manifesta o serie de comportamente, care pot influen\u0163a sau contribui la declan\u015farea tulbur\u0103rii: lipsa de c\u0103ldur\u0103 \u015fi implicare, abilit\u0103\u0163i parentale deficitare, lipsa de timp dedicat activit\u0103\u0163ilor cu copilul. Cu toate acestea, intensitatea \u015fi durata respingerii de c\u0103tre copil nu este nici pe departe propor\u0163ional\u0103 cu caren\u0163ele minore \u015fi sl\u0103biciunea abilit\u0103\u0163ilor parentale ale p\u0103rintelui \u00eenstr\u0103inat.<\/p>\n<p align=\"JUSTIFY\">\u00a0\u00a0 \u00a0 De\u015fi\u00a0<i>Tulburarea de alienare parental\u0103<\/i>\u00a0apare cel mai adesea \u00een situa\u0163ii de conflict \u00eentre cei doi p\u0103rin\u0163i legat de custodie, aceasta poate interveni \u015fi \u00een alte tipuri de conflict legat de custodie, cum ar fi litigiile dintre un p\u0103rinte natural \u015fi un p\u0103rinte vitreg sau dintre un p\u0103rinte \u015fi un bunic. Uneori al\u0163i membri ai familiei, cum ar fi p\u0103rin\u0163ii vitregi sau bunicii pot contribui la apari\u0163ia\u00a0<i>Tulbur\u0103rii de alienare parental\u0103<\/i>.\u00a0 Ocazional, alte persoane \u2013 terapeu\u0163i sau lucr\u0103tori \u00een protec\u0163ia copilului \u2013 pot contribui la apari\u0163ia\u00a0<i>Tulbur\u0103rii de alienare parental\u0103<\/i>prin \u00eencurajarea sau sprijinirea refuzului copilului de a avea contact cu p\u0103rintele \u00eenstr\u0103inat.\u00a0<i>Tulburarea de alienare parental\u0103<\/i>nu apare \u00een mod necesar \u00een cazuri de litigii legate de divor\u0163, ci poate apare \u015fi \u00een familii organizate sau dup\u0103 mul\u0163i ani dup\u0103 divor\u0163.<\/p>\n<p align=\"JUSTIFY\"><b><i>\u00a0<\/i><\/b>\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0<b><i>Diagnostic diferen\u0163ial<\/i><\/b><\/p>\n<p align=\"JUSTIFY\">\u00a0\u00a0 \u00a0 Deseori copilul, dup\u0103 separarea p\u0103rin\u0163ilor sau divor\u0163, poate s\u0103 evite contactul cu p\u0103rintele ce nu a ob\u0163inut custodia. Exist\u0103 o serie de explica\u0163ii posibile ale acestui comportament.\u00a0<i>Tulburarea de alienare parental\u0103<\/i>\u00a0este un motiv important, dar nu singurul pentru care un copil poate refuza contactul cu cel\u0103lalt p\u0103rinte.<\/p>\n<p align=\"JUSTIFY\">\u00a0\u00a0 \u00a0 \u00cen cursul dezvolt\u0103rii normale, copilul poate fi mai apropiat de un p\u0103rinte sau de cel\u0103lalt, \u00een func\u0163ie de stadiul s\u0103u de dezvoltare \u015fi evenimentele petrecute \u00een via\u0163a copilului. C\u00e2nd p\u0103rin\u0163ii nu sunt de acord, este normal pentru un copil s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 un conflict de loialitate. Aceste varia\u0163ii trec\u0103toare \u00een rela\u0163ia unui copil cu mama sau tat\u0103l s\u0103u nu \u00eendeplinesc criteriile pentru diagnosticarea unei<i>Tulbur\u0103ri de alienare parental\u0103<\/i>\u00a0deoarece nu constituie o respingere persistent\u0103 sau o denigrare a unui p\u0103rinte care s\u0103 ating\u0103 nivelul unei campanii de denigrare.<\/p>\n<p align=\"JUSTIFY\">\u00a0\u00a0 \u00a0 \u00cen cazul \u00een care copilul a fost\u00a0<i>abuzat, neglijat sau respins<\/i>\u00a0de c\u0103tre p\u0103rintele care nu a ob\u0163inut custodia sau de partenerul actual al acestuia, ostilitatea copilului poate fi justificat\u0103 \u015fi este de \u00een\u0163eles c\u0103 acel copil refuz\u0103 s\u0103 viziteze locuin\u0163a acelui p\u0103rinte. Dac\u0103 abuzul este motivul pentru care copilul refuz\u0103 s\u0103-\u015fi viziteze p\u0103rintele, va fi pus diagnosticul de abuz fizic sau sexual asupra copilului \u015fi nu de<i>Tulburare de alienare parental\u0103<\/i>.\u00a0 Este important de re\u0163inut c\u0103 un p\u0103rinte abuzator poate utiliza exagerat conceptul de alienare parental\u0103 pentru a acuza cel\u0103lalt p\u0103rinte de refuzul copilului de a avea rela\u0163ie cu el. \u00cen cazul\u00a0<i>tulbur\u0103rii psihotice induse<\/i>, un p\u0103rinte delirant poate influen\u0163a copilul s\u0103 cread\u0103 c\u0103 cel\u0103lalt p\u0103rinte este o persoan\u0103 malefic\u0103, de care trebuie s\u0103 \u00eei fie fric\u0103 \u015fi care trebuie evitat\u0103. \u00cen<i>Tulburarea de alienare parental\u0103<\/i>\u00a0p\u0103rintele alienator poate avea opinii negative foarte puternice despre cel\u0103lalt p\u0103rinte, dar men\u0163ine contactul cu realitatea.<\/p>\n<p align=\"JUSTIFY\">\u00a0\u00a0 \u00a0 C\u00e2nd p\u0103rin\u0163ii se separ\u0103 sau divor\u0163eaz\u0103, un copil cu\u00a0<i>tulburare de anxietate de separare<\/i>\u00a0poate deveni chiar mai \u00eengrijorat \u015fi anxios la desp\u0103r\u0163irea de cel care \u00eel \u00eengrije\u015fte. \u00cen cazul anxiet\u0103\u0163ii de separare copilul este preocupat cu temerile nerealiste c\u0103 i s-ar putea \u00eent\u00e2mpla ceva r\u0103u p\u0103rintelui care \u00een \u00eengrije\u015fte, \u00een timp ce \u00een cazul\u00a0<i>Tulbur\u0103rii de alienare parental\u0103<\/i>\u00a0copilul este preocupat de convingerile nerealiste c\u0103 p\u0103rintele \u00eenstr\u0103inat este periculos.<\/p>\n<p align=\"JUSTIFY\">\u00a0\u00a0 \u00a0 Este exclus ca un copil cu\u00a0<i>fobie specific\u0103<\/i>, situa\u0163ional\u0103, s\u0103 poat\u0103 avea o team\u0103 nejustificat\u0103 de un p\u0103rinte sau de un anumit aspect legat de locuin\u0163a acestuia. Este pu\u0163in probabil ca un copil cu\u00a0<i>fobie specific\u0103<\/i>\u00a0s\u0103 se angajeze \u00eentr-o campanie de denigrare a obiectului de care se teme, campania de denigrare fiind un element central al\u00a0<i>Tulbur\u0103rii de alienare parental\u0103<\/i>.<\/p>\n<p align=\"JUSTIFY\">\u00a0\u00a0 \u00a0 \u00cen urma divor\u0163ului sau separ\u0103rii, un copil cu opozi\u0163ionism provocator poate deveni chiar mai simptomatic \u2013 furios, plin de resentimente, \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nat \u2013 \u015fi s\u0103 refuze s\u0103 participe la procesul de trecere de la un p\u0103rinte la altul. \u00cen cazul<i>tulbur\u0103rii opozi\u0163ionismului provocator<\/i>, copilul poate fi \u00een opozi\u0163ie cu ambii p\u0103rin\u0163i, \u00een diferite contexte, \u00een timp ce copilul cu\u00a0<i>Tulburare de alienare parental\u0103<\/i>\u00a0\u00ee\u015fi concentreaz\u0103 negativismul pe refuzul contactului cu p\u0103rintele \u00eenstr\u0103inat \u015fi se implic\u0103 \u00een campania de denigrare a acestuia.<\/p>\n<p align=\"JUSTIFY\">\u00a0\u00a0 \u00a0 C\u00e2nd p\u0103rin\u0163ii se separ\u0103 sau divor\u0163eaz\u0103, un copil poate suferi\u00a0 o\u00a0<i>tulburare de adaptare<\/i>\u00a0ca reac\u0163ie la diferi\u0163i factori\u00a0 stresan\u0163i ap\u0103ru\u0163i \u00een urma divor\u0163ului: ne\u00een\u0163elegerile dintre p\u0103rin\u0163i, pierderea rela\u0163iei cu un p\u0103rinte \u015fi mutarea \u00eentr-un nou cartier sau scoal\u0103. Un copil cu<i>tulburare de adaptare<\/i>\u00a0poate avea o varietate de simptome nespecifice, inclusiv depresie, st\u0103ri anxioase \u015fi comportamente distructive, \u00een timp ce un copil cu\u00a0<i>tulburare de alienare parental\u0103<\/i>\u00a0manifest\u0103 simptome specifice, care includ campania de denigrare \u015fi explica\u0163ii slabe sau ira\u0163ionale pentru critica permanent\u0103 a fa\u0163\u0103 de p\u0103rintele \u00eenstr\u0103inat.<\/p>\n<p align=\"JUSTIFY\">\u00a0\u00a0 \u00a0 O\u00a0<i>rela\u0163ie problematic\u0103 p\u0103rinte-copil<\/i>\u00a0(cod V) este diagnosticul potrivit daca aten\u0163ia clinic\u0103 este concentrat\u0103 pe rela\u0163ia dintre copil \u015fi p\u0103rintele sau p\u0103rin\u0163ii divor\u0163a\u0163i, dar simptomele nu coincid criteriilor unei tulbur\u0103ri mentale. De exemplu, un adolescent rebel poate s\u0103 nu prezinte o tulburare mental\u0103, dar poate pentru un timp s\u0103 refuze contactul cu unul dintre p\u0103rin\u0163i, chiar dac\u0103 ambii p\u0103rin\u0163i l-au \u00eencurajat s-o fac\u0103 \u015fi o instan\u0163\u0103 a hot\u0103r\u00e2t astfel. Pe de alta parte,\u00a0<i>tulburarea de alienare parental\u0103<\/i>\u00a0poate fi diagnosticat\u0103 dac\u0103 simptomele copilului sunt persistente \u015fi \u00eendeajuns de severe pentru a \u00eendeplini criteriile pentru aceast\u0103 tulburare.<\/p>\n<p align=\"JUSTIFY\">\u00a0<i>\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0<b>Criteriile de diagnostic pentru Tulburarea de alienare parental\u0103<\/b><\/i><\/p>\n<p align=\"JUSTIFY\">\u00a0\u00a0 \u00a0 A. Copilul,\u00a0 de obicei \u00een cazul \u00een care p\u0103rin\u0163ii sunt angaja\u0163i \u00eentr-un divor\u0163 cu conflict de mare intensitate, creeaz\u0103 o alian\u0163\u0103 puternic\u0103 cu un p\u0103rinte \u015fi respinge rela\u0163ia cu cel\u0103lalt p\u0103rinte, care devine p\u0103rinte \u00eenstr\u0103inat f\u0103r\u0103 o justificare legitim\u0103. Copilul refuz\u0103<b>\u00a0<\/b>s\u0103 aib\u0103 o rela\u0163ie sau s\u0103 petreac\u0103 timp cu p\u0103rintele \u00eenstr\u0103inat.<\/p>\n<p align=\"JUSTIFY\">\u00a0\u00a0 \u00a0 B. Copilul manifest\u0103 urm\u0103toarele comportamente:<\/p>\n<p align=\"JUSTIFY\">\u00a0\u00a0 \u2013 o respingere persistent\u0103 sau denigrare a p\u0103rintelui \u00eenstr\u0103inat, care ajunge la nivelul unei adev\u0103rate campanii;<\/p>\n<p align=\"JUSTIFY\">\u00a0\u00a0 \u2013 explica\u0163iile copilului pentru respingerea sau critica p\u0103rintelui \u00eenstr\u0103inat sunt absente, slabe sau absurde.<\/p>\n<p align=\"JUSTIFY\">\u00a0\u00a0 \u00a0 C. Copilul manifest\u0103 dou\u0103 sau mai multe din urm\u0103toarele \u015fase atitudini \u015fi comportamente:<\/p>\n<ul>\n<li>\n<div align=\"JUSTIFY\">lipsa de ambivalen\u0163\u0103;<\/div>\n<\/li>\n<li>\n<div align=\"JUSTIFY\">fenomenul de \u201eliber \u2013 cuget\u0103tor\u201d;<\/div>\n<\/li>\n<li>\n<div align=\"JUSTIFY\">sprijinul\u00a0 necondi\u0163ionat acordat unui p\u0103rinte \u00eempotriva celuilalt;<\/div>\n<\/li>\n<li>\n<div align=\"JUSTIFY\">lipsa de vinov\u0103\u0163ie cu privire la respingerea p\u0103rintelui;<\/div>\n<\/li>\n<li>\n<div align=\"JUSTIFY\">prezen\u0163a de scenarii preluate;<\/div>\n<\/li>\n<li>\n<div align=\"JUSTIFY\">ostilitate fa\u0163\u0103 de familia p\u0103rintelui \u00eenstr\u0103inat.<\/div>\n<\/li>\n<\/ul>\n<p align=\"JUSTIFY\">\u00a0\u00a0 \u00a0 \u00a0 D. Durata tulbur\u0103rii este de cel pu\u0163in 2 luni.<\/p>\n<p align=\"JUSTIFY\">\u00a0\u00a0 \u00a0 E. Perturbarea provoac\u0103 suferin\u0163\u0103 semnificativ\u0103 clinic sau insuficien\u0163\u0103 sociale \u00een academic (profesionale), sau alte domenii importante de func\u0163ionare.<\/p>\n<p align=\"JUSTIFY\">\u00a0\u00a0 \u00a0 \u00a0 F.\u00a0 Refuzul copilului de a avea o rela\u0163ie cu p\u0103rintele \u00eenstr\u0103inat nu are o justificare legitim\u0103. Tulburarea de alienare parental\u0103 nu este diagnosticat\u0103 dac\u0103 copilul a fost maltratat de p\u0103rintele \u00eenstr\u0103inat.<\/p>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Propuneri de includere a Tulbur\u0103rii de alienare parental\u0103 (Parental Alienation Disorder) \u00een DSM V Traducerea \u015fi adaptarea dup\u0103 Dr. William Bernet Armand Veleanovici, PhD \u00a0\u00a0 \u00a0 No\u0163iunea de\u00a0Parental Alienation Syndrome\u00a0(PAS\u00a0\u2013 Sindromul de alienare parental\u0103) a fost introdus\u0103 de profesorul de psihiatrie american Richard A. Gardner \u00een anul 1985. El define\u015fte\u00a0PAS\u00a0ca fiind o tulburare ce apare &hellip; <a href=\"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/centrul-de-evaluare-expertiza-si-interventie-in-cazuri-de-divort\/alienarea-parentala\/\" class=\"more-link\">Continu\u0103 lectura <span class=\"screen-reader-text\">Alienarea parental\u0103<\/span> <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1424,"parent":526,"menu_order":10,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-1423","page","type-page","status-publish","has-post-thumbnail","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/1423","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1423"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/1423\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1427,"href":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/1423\/revisions\/1427"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/526"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1424"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1423"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}