{"id":1431,"date":"2018-10-31T22:27:18","date_gmt":"2018-10-31T19:27:18","guid":{"rendered":"http:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/?page_id=1431"},"modified":"2018-10-31T22:33:53","modified_gmt":"2018-10-31T19:33:53","slug":"cuvintele-si-modificarea-memoriei","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/accidente-de-circulatie-sau-de-munca\/cuvintele-si-modificarea-memoriei\/","title":{"rendered":"Cuvintele \u0219i modificarea memoriei"},"content":{"rendered":"

Studiu psihologic cu privire la accidentele rutiere <\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a>\u00cen 1974, Elizabeth Loftus \u0219i John Palmer de la Universitatea din Washington au efectuat dou\u0103 experimente care investigheaz\u0103 efectele cuvintelor folosite \u00eentr-o \u00eentrebare despre un eveniment traumatic tr\u0103it de participan\u021bii la studiu.<\/p>\n

\u00cen primul experiment, participan\u021bilor li s-au ar\u0103tat c\u00e2teva accidente de ma\u0219in\u0103 \u0219i li s-a cerut apoi s\u0103 estimeze la ce vitez\u0103 s-au ciocnit ma\u0219inile. Studiile anterioare au ar\u0103tat c\u0103 oamenii sunt surprinz\u0103tor de nepreg\u0103ti\u021bi \u00een estimarea vitezei ma\u0219inilor.<\/p>\n

Dup\u0103 vizionarea filmelor cu ma\u0219ini care se ciocnesc, participan\u021bii au primit un chestionar despre accident. O \u00eentrebare a fost „Cum rula\u00a0 ma\u0219ina c\u00e2nd a fost X?” X fiind variabila \u00een acest caz. Participan\u021bii au fost \u00eemp\u0103r\u021bi\u021bi \u00een cinci grupuri, to\u021bi av\u00e2nd o variabil\u0103 X diferit\u0103 \u00een \u00eentrebarea lor: (1) accidentat\u0103, (2) lovit\u0103, (3) avariat\u0103, (4) ciocnit\u0103 \u0219i (5) distrus\u0103. Ipoteza a fost c\u0103 alegerea verbului poate avea o influen\u021b\u0103 asupra estim\u0103rii vitezei.<\/p>\n

Rezultatele ob\u021binute au indicat faptul c\u0103 alegerea cuv\u00e2ntului a avut un efect statistic semnificativ asupra estim\u0103rii vitezei. Cea mai mare diferen\u021b\u0103 a fost \u00eenregistrat\u0103 \u00eentre „ma\u0219ina accidentat\u0103\u201d \u0219i „ma\u0219ina distrus\u0103” (aproximativ 15 km\/h). \u00cen timp ce aceste rezultate confirm\u0103 ipoteza lor, nu este clar dac\u0103 acest lucru se datoreaz\u0103 doar unui r\u0103spuns de tip bias sau datorit\u0103 particularit\u0103\u021bilor memoriei participan\u021bilor care \u00a0au fost implicate \u00een accidente.<\/p>\n

A\u0219adar, a fost efectuat un al doilea studiu: participan\u021bii au vizionat un film cu accidente de ma\u0219in\u0103, iar apoi au fost solicita\u021bi s\u0103 completeze un chestionar, care avea \u00een vedere de asemenea, modul \u00een care se estimeaz\u0103 viteza.<\/p>\n

De data aceasta, participan\u021bii au fost \u00eemp\u0103r\u021bi\u021bi \u00een trei grupe: (1) Un grup a fost \u00eentrebat despre viteza \u00een timpul accidentului folosind verbul (ref. ma\u0219in\u0103) „distrus\u0103”, (2) un grup fiind \u00eentrebat despre viteza \u00een timpul accidentului folosind verbul „lovit\u0103” \u0219i (3) un grup de control nu a fost \u00eentrebat deloc despre viteza \u00een timpul accidentului.<\/p>\n

La fel ca \u0219i \u00een primul experiment, estimarea vitezei a fost diferit\u0103 \u00een func\u021bie de folosirea cuvintelor diferite, cuvinte care descriau ma\u0219ina implicat\u0103 \u00een accident.<\/p>\n

O s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 mai t\u00e2rziu, participan\u021bilor li s-a cerut s\u0103 completeze un alt chestionar care s\u0103 includ\u0103 mai multe \u00eentreb\u0103ri despre accident. Una dintre aceste \u00eentreb\u0103ri a fost: „Ai v\u0103zut geamuri sparte?” \u00cen filmul prezentat nu erau imagini cu cioburi \u00eens\u0103 ipoteza de la care s-a pornit era aceea c\u0103 grupul care avea inclus \u00een \u00eentrebare cuv\u00e2ntul (ref. ma\u0219in\u0103) ,,distrus\u0103\u201d ar putea spune c\u0103 a v\u0103zut sticl\u0103 spart\u0103 deoarece a estimat c\u0103 accidentul ar avea loc la o vitez\u0103 mai mare.\u00a0 Rezultatele lor au confirmat acest lucru: persoanele din grupul \u00a0\u00een care s-a folosit cuv\u00e2ntul referitor la ma\u0219ina implicat\u0103 \u00een accident, „distrus\u0103” au \u00eenregistrat o probabilitate mai mare \u00een a spune c\u0103 au v\u0103zut sticl\u0103 spart\u0103 dec\u00e2t persoanele din grupul \u00een care s-a folosit cuv\u00e2ntul „lovit\u0103” \u0219i\u00a0 grupul de control.<\/p>\n

Acest lucru sugereaz\u0103 c\u0103 memoria legat\u0103 de un eveniment poate fi modificat\u0103 de lucruri la fel de simple ca formularea diferit\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te \u00eentreb\u0103rile despre eveniment. \u00cen timp ce acest studiu sugereaz\u0103 o flexibilitate ridicat\u0103 a memoriei, este dificil s\u0103 tragem concluzii din acesta \u0219i s\u0103 le transpunem pe evenimentele din via\u021ba real\u0103, deoarece acesta este un studiu de laborator, incluz\u00e2nd doar filme de accidente.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, a existat \u0219i un studiu al m\u0103rturiei martorilor oculari care ar\u0103ta, de-a lungul timpului, o amintire relativ constant\u0103 \u0219i precis\u0103 a unui eveniment cu impact emo\u021bional. Acest lucru pune la \u00eendoial\u0103 dac\u0103 memoria este la fel de flexibil\u0103 a\u0219a cum se demonstreaz\u0103 \u00een experimentele lui Loftus \u0219i Palmer.<\/p>\n

psih. Erna Constantin<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Studiu psihologic cu privire la accidentele rutiere \u00cen 1974, Elizabeth Loftus \u0219i John Palmer de la Universitatea din Washington au efectuat dou\u0103 experimente care investigheaz\u0103 efectele cuvintelor folosite \u00eentr-o \u00eentrebare despre un eveniment traumatic tr\u0103it de participan\u021bii la studiu. \u00cen primul experiment, participan\u021bilor li s-au ar\u0103tat c\u00e2teva accidente de ma\u0219in\u0103 \u0219i li s-a cerut apoi … Continu\u0103 lectura Cuvintele \u0219i modificarea memoriei<\/span> →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1430,"parent":1310,"menu_order":50,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-1431","page","type-page","status-publish","has-post-thumbnail","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/1431","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1431"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/1431\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1436,"href":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/1431\/revisions\/1436"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/1310"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1430"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1431"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}