{"id":1541,"date":"2019-04-12T10:29:49","date_gmt":"2019-04-12T07:29:49","guid":{"rendered":"http:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/?page_id=1541"},"modified":"2019-04-12T10:32:42","modified_gmt":"2019-04-12T07:32:42","slug":"sensibilitatea-procesarii-senzoriale-in-cazul-copiilor","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/proiecte\/e-motion\/sensibilitatea-procesarii-senzoriale-in-cazul-copiilor\/","title":{"rendered":"Sensibilitatea proces\u0103rii senzoriale \u00een cazul copiilor"},"content":{"rendered":"\n<p class=\"wp-block-paragraph\" style=\"text-align:right\"><strong>psih. Armand Veleanovici, PhD, psih. Laura M\u00e2\u021b<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\" style=\"text-align:right\">Centrul de evaluare, expertiz\u0103, interven\u021bie psihologic\u0103 Expert Psy<\/p>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-image\"><figure class=\"aligncenter is-resized\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2019\/04\/highly-sensitive-people_featured.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-1542\" width=\"374\" height=\"213\" srcset=\"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2019\/04\/highly-sensitive-people_featured.jpg 700w, https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2019\/04\/highly-sensitive-people_featured-300x172.jpg 300w\" sizes=\"auto, (max-width: 374px) 100vw, 374px\" \/><\/figure><\/div>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Definirea conceptului<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Hipersenzitivitatea, cunoscut\u0103 \u00een literatura de specialitate sub denumirea de sensibilitate a proces\u0103rii senzoriale (SPS) (Aron \u0219i Aron, 1997) este o tr\u0103s\u0103tur\u0103 \u00eenn\u0103scut\u0103, prezent\u0103 la 15-20% din popula\u021bie. Aceasta const\u0103 \u00een cre\u0219terea sensibilit\u0103\u021bii sistemului nervos central, o procesare profund\u0103 a stimulilor, at\u00e2t externi, c\u00e2t \u0219i interni, \u0219i un stil cognitiv caracterizat de tendin\u021ba de a procesa informa\u021biile \u00eentr-un mod elaborat(Aron, Aron, &amp; Jagiellowicz, 2012). <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Elaine Aron (2004), cea care a \u00eenceput cercet\u0103rile \u00een acest domeniu, a conceptualizat un model de definire a acestei tr\u0103s\u0103turi din 4 perspective (<em>DOES<\/em>): D \u2013 (<em>deep procesing<\/em>): procesare profund\u0103 a informa\u021biilor din mediu, reflectivitate; O \u2013 (overstimulation): tendin\u021ba de a fi cople\u0219iti de cantitatea informa\u021biilor pe care le proceseaz\u0103; E \u2013 (<em>emotional reactivity, empathy<\/em>): empatia de care dau dovad\u0103 aceste persoane \u0219i reactivitatea lor emo\u021bional\u0103 ca r\u0103spuns la tr\u0103irile celorlal\u021bi; S \u2013 (subtleties) \u2013 subtilit\u0103\u021bile, nuan\u021bele pe care le percep cei cu aceast\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">De\u0219i ini\u021bial s-a recunoscut prezen\u021ba acestei tr\u0103s\u0103turi \u0219i la un num\u0103r limitat de alte specii, \u00een prezent se consider\u0103 c\u0103 exemplare din mai mult de 100 de specii non-umane prezint\u0103 o hipersenzitivitate \u00een raport cu standardele speciei lor (Wolf, van Doorn, &amp; Weissing, 2008). Conceptul de sensibilitate a proces\u0103rii senzoriale a adoptat perspectiva biologic\u0103, conform c\u0103reia \u00een cadrul majorit\u0103\u021bii speciilor se dezvolt\u0103 tipuri de personalitate \u2013 exist\u0103 indivizi timizi sau \u00eendr\u0103zne\u021bi, agresivi sau neagresivi, sensibili sau nu (Sih \u0219i Bell, 2008). <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen ceea ce prive\u0219te hipersensibilitatea, aten\u021bia cercet\u0103torilor s-a concentrat asupra pragurilor senzoriale, care s-au dovedit a fi foarte joase \u00een cazul acestei tr\u0103s\u0103turi. Persoanele hipersenzitive sunt descrise ca fiind mai atente \u0219i observ\u00e2nd cu mai mare u\u0219urin\u021b\u0103 stimulii subtili din mediu \u2013 le este greu s\u0103 ignore caracteristici irelevante ale mediului &#8211; \u0219i mai u\u0219or de deranjat de stimulii puternici, precum sunete puternice sau temperaturi ridicate (Aron, 2010). <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">A fost definit\u0103 o ramur\u0103 a sensibilit\u0103\u021bii fa\u021b\u0103 de mediu, o abilitate de a \u00eenregistra \u0219i procesa anumite caracteristici din contextul \u00een care se dezvolt\u0103 persoana, care o ajut\u0103 s\u0103 r\u0103spund\u0103 \u0219i s\u0103 se adapteze la provoc\u0103rile \u0219i oportunit\u0103\u021bile asociate cu mediul \u00een care se afl\u0103 (Plues, 2015). De\u0219i adaptarea este prezent\u0103 la marea majoritatea a indivizilor, studiile sugereaz\u0103 faptul c\u0103 exist\u0103 diferen\u021be mari \u00een ceea ce prive\u0219te gradul de sensibilitate fa\u021b\u0103 de mediu (Belsky &amp; Pluess, 2013). Aceast\u0103 sensibilitate poate interfera cu participarea la activit\u0103\u021bi, precum \u0219i cu dezvoltarea social\u0103, cognitiv\u0103 \u0219i senzorio-motorie a copiilor (Dunn, 2001).\u00a0 <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">La nivel neuronal, \u00een urma unor studii comparative realizate cu imagistic\u0103 prin rezonan\u021b\u0103 magnetic\u0103, SPS a fost corelat\u0103 cu o activare general\u0103 mai mare, \u00een zonele vizuale asociate distinc\u021biilor fine (Jagiellowicz \u0219i colab., 2010) \u0219i \u00een regiunile responsabile pentru con\u0219tientizare, empatie \u0219i ac\u021biunilor venite ca o consecin\u021b\u0103 a expresiilor emo\u021bionale ale celor din jur (Acevedo \u0219i colab., 2014).<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Diferen\u021be dintre SPS      (sensibilitatea proces\u0103rii senzoriale) \u0219i tr\u0103s\u0103turi asem\u0103n\u0103toare<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Sensibilitatea\nproces\u0103rii senzoriale este comparabil\u0103 la nivel comportamental cu tr\u0103s\u0103turi\ncare au la baz\u0103 pauza dinaintea ac\u021biunii \u2013 inhibi\u021bia (Kagan \u0219i colab., 1994),\ntimiditatea (Jones \u0219i colab., 1996), introversia (Aron \u0219i Aron, 1997).<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Din\ncercet\u0103rile \u0219i descrierea persoanelor hipersensitive ne putem da seama c\u0103\nprocesarea oric\u0103rui tip de stimuli este mai complex\u0103, a\u0219adar deciziile pe care indivizii\nle iau \u00een urma evalu\u0103rilor acestor stimuli \u0219i ac\u021biunile corespunz\u0103toare apar\ndup\u0103 mai mult timp dec\u00e2t la ceilal\u021bi. Acesta este un aspect care poate fi\nconfundat cu inhibi\u021bia, \u00eens\u0103 diferen\u021ba este c\u0103 cei inhiba\u021bi prezint\u0103 astfel de\ncomportamente de am\u00e2nare sau chiar neefectuare a ac\u021biunilor doar \u00een cazul\nstimulilor pe care \u00eei percep ca fiind negativi (Jagiellowicz, Aron, \u0219i Aron,\n2012). <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Introversiunea\na fost corelat\u0103 cu reflexivitatea \u0219i cu procesarea cognitiv\u0103 contemplativ\u0103\n(Patterson \u0219i colab., 1987), ce fac parte \u0219i din comportamentul unei persoane\nhipersenzitive, \u00eens\u0103 ceea ce le deosebe\u0219te este gradul de sociabilitate,\nhipersenzitivii neav\u00e2nd o sociabilitate sc\u0103zut\u0103 (Aron \u0219i colab., 2010).<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Tulbur\u0103rile de spectru autist (TSA) reprezint\u0103 o alt\u0103 categorie \u00een care copiii hipersenzitivi pot fi \u00eencadra\u021bi \u00een mod eronat, datorit\u0103 unor manifest\u0103ri comune ale celor dou\u0103 fenomene. Copiii cu TSA pot fi&nbsp; hiperreactivi \u00een raport cu stimulii tactili, vizuali sau auditivi, \u00eens\u0103 ceea ce \u00eei deosebe\u0219te de cei cu sensibilitate procesual\u0103 senzorial\u0103 sunt comportamentele repetitive, interesele limitate, dificult\u0103\u021bile de socializare \u0219i lipsa empatiei. <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Sensibilitatea proces\u0103rii      senzoriale \u0219i mediul \u00een care cresc \u0219i se dezvolt\u0103 copiii<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Aron \u0219i colaboratorii (2005) au descoperit c\u0103 mediul negativ prezent \u00een copil\u0103rie a fost corelat cu afectivitatea negativ\u0103 a persoanelor cu nivel mare de sensibilitate a proces\u0103rii senzoriale, mediul reprezent\u00e2nd at\u00e2t practicile \u0219i atitudinile p\u0103rinte\u0219ti, c\u00e2t \u0219i experien\u021bele tr\u0103ite \u00een copil\u0103rie. Copiii cu un temperament considerat mai dificil erau afecta\u021bi negativ de calitatea sc\u0103zut\u0103 a practicilor parentale, \u0219i \u00eentr-un mod pozitiv de practicile \u00eenalte calitativ, comparativ cu copiii cu un temperament mai pu\u021bin dificil, raportat la viziunea profesorilor cu privire la abilit\u0103\u021bile lor sociale (Roisman \u0219i colab., 2012). <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Rezultate similare au fost ob\u021binute \u00een urma unui alt studiu, conform c\u0103ruia emo\u021bionalitatea negativ\u0103 \u00eenregistrat\u0103 la 7 luni a fost asociat\u0103 cu o sensibilitate crescut\u0103, at\u00e2t pentru rela\u021biile slabe dintre mam\u0103 \u0219i copil, c\u00e2t \u0219i pentru cele puternice de la 15 luni (Kim \u0219i Kochanska, 2012). <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Studiul realizat de Pluess \u0219i Belski \u00een 2010 a ar\u0103tat c\u0103 temperamentul bebelu\u0219ului raportat de mam\u0103 la v\u00e2rsta de 6 luni a fost un predictor pentru sensibilitate copiilor \u00een raport cu calitatea parentajului pe care l-au experimentat \u00een primii 4-5 ani de via\u021b\u0103. <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Nivelul \u00eenalt de stimulare pe care \u00eel ating copiii hipersensibili le creeaz\u0103 distres \u00eenc\u0103 de la v\u00e2rste mici, astfel c\u0103 pl\u00e2nsul excesiv al copiilor foarte mici a fost corelat cu aceast\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 a hipersensibilit\u0103\u021bii (Boterberg, Warreyn, 2016). Copiii care prezentau un nivel crescut de reactivitate au fost mai predispu\u0219i la \u00eemboln\u0103viri \u0219i accident\u0103ri dec\u00e2t cei cu reactivitate sc\u0103zut\u0103, at\u00e2t \u00een situa\u021bii stresoare acas\u0103 \u0219i la \u0219coal\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een situa\u021bii cu un nivel de stres normal (Boice \u0219i colab., 1995).&nbsp; <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Aron, Aron \u0219i Davies (2005) au ar\u0103tat c\u0103 sensibilitatea proces\u0103rii senzoriale \u0219i condi\u021biile nefavorabile ale mediului din copil\u0103rie conduc la afectivitate negativ\u0103, care poate duce la r\u00e2ndul ei la v\u00e2rsta adult\u0103 la timiditate \u2013 frica de evalu\u0103rile nefavorabile ale celor din jur \u00een interac\u021biunile sociale, ce duce la disconfort \u0219i dorin\u021ba de a limita aceste interac\u021biuni, precum \u0219i la anxietate \u0219i depresie. <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Liss, Timmel, Baxley \u0219i Killingsworth (2005) au ar\u0103tat c\u0103 sensibilitatea proces\u0103rii senzoriale a fost corelat\u0103 cu protec\u021bia excesiv\u0103 venit\u0103 din partea p\u0103rin\u021bilor, care au sesizat o sensibilitate la copiii lor. Ace\u0219tia au ac\u021bionat \u00een consecin\u021b\u0103, prelu\u00e2nd din sarcinile copiilor \u0219i neresponsabiliz\u00e2ndu-i, lucru care le-a transmis poten\u021biat copiilor ideea de sensibilitate.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Av\u00e2nd\n\u00een vedere aceste date cu privire la tr\u0103irile intense ale copiilor\nhipersenzitivi \u0219i la efectele pe care acestea le au asupra activit\u0103\u021bilor lor,\neste important ca aceast\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 \u00eenn\u0103scut\u0103 s\u0103 poat\u0103 fi identificat\u0103 de la\nv\u00e2rste c\u00e2t mai mici, \u00eentruc\u00e2t ea poate deveni un factor de protec\u021bie, dar \u0219i\nunul de risc pentru comportamente dezadaptative sau probleme emo\u021bionale\n(anxietate, depresie) la v\u00e2rsta adult\u0103.&nbsp;\nA\u0219a cum s-a ar\u0103tat, at\u00e2t mediul familial, c\u00e2t \u0219i cel \u0219colar contribuie\nla dezvoltarea optim\u0103 a copiilor hipersenzitivi, ceea ce implic\u0103 un proces de\ncooperare \u00eentre p\u0103rin\u021bi \u0219i educatori, respectiv profesori. Cei cu care copiii\nhipersenzitivit intr\u0103 \u00een contact ar trebui s\u0103 \u00eei poat\u0103 identifica ca atare,\npentru a-i putea sprijini pe plan emo\u021bional, \u0219i s\u0103 poat\u0103 adapta condi\u021biile de\nmediu \u00een func\u021bie de capacitatea copiilor de a procesa stimulii la un nivel care\ns\u0103 nu \u00eei cople\u0219easc\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Bibliografie<\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\"><li>Acevedo,\nB., Aron, E., Aron, A., Sangster, M., Collins, N., &amp; Brown, L. (2014). The\nhighly sensitive brain: an fMRI study of sensory processing sensitivity and\nresponse to others&#8217; emotions.&nbsp;<em>Brain\nAnd Behavior<\/em>,&nbsp;<em>4<\/em>(4), 580-594.\ndoi: 10.1002\/brb3.242<\/li><li>Acevedo\nB., Aron E., Pospos S., Jessen D. (2018). The functional highly sensitive\nbrain: a review of the brain circuits underlying sensory processing sensitivity\nand seemingly related disorders. Phil. Trans. R. Soc. B 373: 20170161.\nhttp:\/\/dx.doi.org\/10.1098\/rstb.2017.0161<\/li><li>Aron\nA., Ketay S., Hedden T., Aron E.N., Rose M.H., Gabrieli J.D.E. (2010).\nTemperament trait of sensory processing sensitivity moderates cultural\ndifferences in neural response. <em>Social\ncognitive and affective neuroscience 5, 2-3<\/em>, 219-226. <a href=\"https:\/\/doi.org\/10.1093\/scan\/nsq028\">https:\/\/doi.org\/10.1093\/scan\/nsq028<\/a><\/li><li>Aron,\nE. (2004).&nbsp;<em>The highly sensitive\nchild<\/em>.<\/li><li>Aron,\nE. N. (2010). Psychotherapy and the highly sensitive person. New York:\nRoutledge<\/li><li>Aron,\nE., &amp; Aron, A. (1997). Sensory-processing sensitivity and its relation to\nintroversion and emotionality.&nbsp;<em>Journal\nOf Personality And Social Psychology<\/em>,&nbsp;<em>73<\/em>(2), 345-368. doi: 10.1037\/\/0022-3514.73.2.345<\/li><li>Aron,\nE., Aron, A., &amp; Davies, K. (2005). Adult Shyness: The Interaction of\nTemperamental Sensitivity and an Adverse Childhood Environment.&nbsp;<em>Personality And Social Psychology Bulletin<\/em>,&nbsp;<em>31<\/em>(2), 181-197. doi:\n10.1177\/0146167204271419<\/li><li>Aron,\nE., Aron, A., &amp; Jagiellowicz, J. (2012). Sensory Processing\nSensitivity.&nbsp;<em>Personality And Social\nPsychology Review<\/em>,&nbsp;<em>16<\/em>(3),\n262-282. doi: 10.1177\/1088868311434213<\/li><li>Boice,\nW. T., Chesney, M., Alkon, A., Tschann, J. M., Adams, S., Chesterman, B., et\nal. (1995). Psychobiologic reactivity to stress and childhood respiratory\nillnesses: Results of two prospective studies. Psychosomatic Medicine, 57,\n411-422.<\/li><li>Belsky,\nJ., &amp; Pluess, M. (2013). Beyond risk, resilience, and dysregulation:\nPhenotypic plasticity and human development.&nbsp;<em>Development And Psychopathology<\/em>,&nbsp;<em>25<\/em>(4pt2), 1243-1261. doi: 10.1017\/s095457941300059x<\/li><li>Boterberg,\nS., &amp; Warreyn, P. (2016). Making sense of it all: The impact of sensory\nprocessing sensitivity on daily functioning of children.&nbsp;<em>Personality and Individual Differences, 92,<\/em>&nbsp;80-86.\n<a href=\"http:\/\/psycnet.apa.org\/doi\/10.1016\/j.paid.2015.12.022\">http:\/\/dx.doi.org\/10.1016\/j.paid.2015.12.022<\/a><\/li><li>Dunn,\nW. (2001). The sensations of everyday life: Empirical, theoretical, and\npragmatic considerations. The American Journal of Occupational Therapy, 55(6),\n608\u2013620. <a href=\"http:\/\/dx.doi.org\/10.5014\/ajot.55.6.608\">http:\/\/dx.doi.org\/10.5014\/ajot.55.6.608<\/a>.<\/li><li>Jagiellowicz,\nJ., Xu, X., Aron, A., Aron, E., Cao, G., Feng, T., &amp; Weng, X. (2010). The\ntrait of sensory processing sensitivity and neural responses to changes in\nvisual scenes.&nbsp;<em>Social Cognitive And\nAffective Neuroscience<\/em>,&nbsp;<em>6<\/em>(1),\n38-47. doi: 10.1093\/scan\/nsq001<\/li><li>Jones,\nW.H., Cheek, J.M., Briggs, S.R., editors (1986). Shyness: Perspectives on\nResearch and Treatment. New York: Plenum<\/li><li>Kagan,\nJ. (1994). Galen\u2019s prophecy: Temperament in human nature. New York: Basic Books<\/li><li>Kim,\nS., &amp; Kochanska, G. (2012). Child Temperament Moderates Effects of\nParent-Child Mutuality on Self-Regulation: A Relationship-Based Path for\nEmotionally Negative Infants.&nbsp;<em>Child\nDevelopment<\/em>,&nbsp;<em>83<\/em>(4),\n1275-1289. doi: 10.1111\/j.1467-8624.2012.01778.x<\/li><li>Liss,\nM., Timmel, L., Baxley, K., &amp; Killingsworth, P. (2005). Sensory processing\nsensitivity and its relation to parental bonding, anxiety, and\ndepression.&nbsp;<em>Personality And\nIndividual Differences<\/em>,&nbsp;<em>39<\/em>(8),\n1429-1439. doi: 10.1016\/j.paid.2005.05.007<\/li><li>Patterson,\nC.M., Kosson, D.S., Newman, J.P. (1987). Reaction to punishment, reflectivity,\nand passive-avoidance learning in extroverts. Journal of Personality and Social\nPsychology, 52, 565\u201375.<\/li><li>Pluess,\nM. (2015). Individual Differences in Environmental Sensitivity.&nbsp;<em>Child Development Perspectives<\/em>,&nbsp;<em>9<\/em>(3), 138-143. doi: 10.1111\/cdep.12120<\/li><li>Pluess,\nM., &amp; Belsky, J. (2010). Differential susceptibility to parenting and\nquality child care.&nbsp;<em>Developmental\nPsychology<\/em>,&nbsp;<em>46<\/em>(2), 379-390.\ndoi: 10.1037\/a0015203<\/li><li>Roisman,\nG., Newman, D., Fraley, R., Haltigan, J., Groh, A., &amp; Haydon, K. (2012).\nDistinguishing differential susceptibility from diathesis\u2013stress:\nRecommendations for evaluating interaction effects.&nbsp;<em>Development And Psychopathology<\/em>,&nbsp;<em>24<\/em>(02), 389-409. doi: 10.1017\/s0954579412000065<\/li><li>Sih,\nA., Bell, A.M. (2008). Insights for behavioral ecology from behavioral\nsyndromes. In: Brockmann, H.J., Roper, T.J., Naguib, M., WynneEdwards, K.E.,\nBarnard, C., Mitani, J., editors. Advances in the Study of Behavior, Vol. 38,\nSan Diego: Elsevier Academic Press, pp. 227\u201381<\/li><li>Wolf,\nM., van Doorn, G. S., &amp; Weissing, F. J. (2008). Evolutionary emergence of\nresponsive and unresponsive personalities.&nbsp;<em>PNAS Proceedings of the National Academy of Sciences of the United\nStates of America, 105<\/em>(41), 15825-15830. <a href=\"http:\/\/psycnet.apa.org\/doi\/10.1073\/pnas.0805473105\">http:\/\/dx.doi.org\/10.1073\/pnas.0805473105<\/a><\/li><\/ul>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>psih. Armand Veleanovici, PhD, psih. Laura M\u00e2\u021b Centrul de evaluare, expertiz\u0103, interven\u021bie psihologic\u0103 Expert Psy Definirea conceptului Hipersenzitivitatea, cunoscut\u0103 \u00een literatura de specialitate sub denumirea de sensibilitate a proces\u0103rii senzoriale (SPS) (Aron \u0219i Aron, 1997) este o tr\u0103s\u0103tur\u0103 \u00eenn\u0103scut\u0103, prezent\u0103 la 15-20% din popula\u021bie. Aceasta const\u0103 \u00een cre\u0219terea sensibilit\u0103\u021bii sistemului nervos central, o procesare profund\u0103 &hellip; <a href=\"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/proiecte\/e-motion\/sensibilitatea-procesarii-senzoriale-in-cazul-copiilor\/\" class=\"more-link\">Continu\u0103 lectura <span class=\"screen-reader-text\">Sensibilitatea proces\u0103rii senzoriale \u00een cazul copiilor<\/span> <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1542,"parent":1489,"menu_order":1,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-1541","page","type-page","status-publish","has-post-thumbnail","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/1541","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1541"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/1541\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1546,"href":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/1541\/revisions\/1546"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/1489"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1542"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1541"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}