{"id":117,"date":"2014-10-24T21:16:54","date_gmt":"2014-10-24T18:16:54","guid":{"rendered":"http:\/\/expertpsy.wordpress.com\/?p=117"},"modified":"2014-10-24T21:16:54","modified_gmt":"2014-10-24T18:16:54","slug":"cu-trecutul-la-psiholog","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/2014\/10\/24\/cu-trecutul-la-psiholog\/","title":{"rendered":"Cu trecutul la psiholog"},"content":{"rendered":"<p><strong><a href=\"http:\/\/www.adevarul.ro\/societate\/viata\/Cu_trecutul_la_psiholog_0_414559156.html\">http:\/\/www.adevarul.ro\/societate\/viata\/Cu_trecutul_la_psiholog_0_414559156.html<\/a><\/strong><\/p>\n<h2>Cu trecutul la psiholog<\/h2>\n<ul>\n<li>Mihaela Dinc\u0103<\/li>\n<\/ul>\n<p>Mar\u0163i 25 ian 2011<\/p>\n<h2>Comportamentul p\u0103rin\u0163ilor las\u0103 urme ad\u00e2nci asupra profilului psihologic al tinerilor<\/h2>\n<p>Al\u0103turi de bagajul genetic, lu\u0103m de la p\u0103rin\u0163ii \u015fi bunicii no\u015ftri o serie de tr\u0103s\u0103turi psihologice legate de comportament, iar de multe ori repet\u0103m gre\u015felile din tinere\u0163e ale acestora. Alegerea partenerilor \u015fi rolul pe care vrem s\u0103-l juc\u0103m \u00een societate \u0163in de trecutul familiei. Nu sunt mituri, sunt lucruri demonstrate de speciali\u015ftii \u00een psihogenealogie.<\/p>\n<p>Ioana N. are 28 de ani \u015fi a apelat la ajutorul unui psiholog pentru c\u0103 are \u201eun blocaj\u201d. A\u015fa \u00eel nume\u015fte ea: \u201eblocaj de personalitate\u201d. \u00cen traducere, cea mai mare problem\u0103 a ei este c\u0103 nu reu\u015fe\u015fte s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 un partener de via\u0163\u0103.<\/p>\n<p>\u201eP\u00e2n\u0103 acum doi ani, a fost tot timpul cineva \u00een via\u0163a mea, dar nicio\u00addat\u0103 persoana potrivit\u0103. De doi ani \u00eens\u0103 nu reu\u015fesc s\u0103-mi fac ordine \u00een g\u00e2nduri. Nu am mai avut o rela\u0163ie de 24 de luni\u201d, explic\u0103 Ioana. Psihologul care ar trebui s-o ajute s\u0103 ias\u0103 din acest blocaj nu a identificat o problem\u0103 major\u0103 \u00een urma unor prime discu\u0163ii. \u201eAnaliza unui caz dureaz\u0103 \u00eens\u0103 ceva mai mult\u201d, spune specialistul.<\/p>\n<p>\u00cen urm\u0103 cu c\u00e2teva zile, s-a decis s\u0103-i fac\u0103 Ioanei o genogram\u0103 \u2013 o analiz\u0103 a arborelui genealogic \u00een func\u0163ie de profilul psihologic al membrilor familiei. \u201e\u015ei atunci am descoperit una dintre cauze. Mama Ioanei s-a c\u0103s\u0103torit la 32 de ani. \u00centre 26 \u015fi 31 de ani a avut un blocaj similar cu al ei\u201d, afirm\u0103 psihologul.<\/p>\n<p>De cele mai multe ori, temerile pe care le au tinerii sunt reflec\u0163ii ale anxiet\u0103\u0163ilor p\u0103rin\u0163ilor sau ale bunicilor, spun speciali\u015ftii. \u201eA\u015fchia nu sare departe de trunchi nici c\u00e2nd vine vorba de tr\u0103s\u0103turi psihologice\u201d, spune \u015fi Cristiana Levi\u0163chi, psihoterapeut la Sensart. Aceasta sus\u0163ine c\u0103 trecutul familiei ne influen\u0163eaz\u0103 de cele mai multe ori deciziile.<\/p>\n<p><strong>Programare psihologic<\/strong><strong>\u0103<\/strong><\/p>\n<p>\u201eDac\u0103 mama a avut o rela\u0163ie foarte bun\u0103 cu so\u0163ul, iar copilul, s\u0103 zicem fat\u0103, o apropiere deosebit\u0103 fa\u0163\u0103 de tat\u0103, ea \u00ee\u015fi va alege un partener care s\u0103 semene cu p\u0103rintele\u201d, explic\u0103 Levi\u0163chi un mit vechi din str\u0103buni. Totu\u015fi, dac\u0103 tat\u0103l consuma mult alcool \u015fi \u00ee\u015fi b\u0103tea so\u0163ia, copilul se va feri toat\u0103 via\u0163a de un partener violent sau care are anumite vicii.<\/p>\n<p>De cele mai multe ori mo\u015ftenim lucruri legate de meserii, de parteneriat, de modalitatea de trai \u00een cuplu, dar \u015fi sentimente de fericire, de \u00eemplinire sau de nefericire. Toate aceste prelu\u0103ri nu sunt altceva dec\u00e2t o programare psihologic\u0103 incon\u015ftient\u0103. Cristiana Levi\u0163chi a alc\u0103tuit \u015fi o list\u0103 de cazuri clare de psihogenealogie.<\/p>\n<p><strong>\u00cenc<\/strong><strong>\u0103<\/strong><strong>rc<\/strong><strong>\u0103<\/strong><strong>tura numelui. <\/strong>Numele dat copiilor este \u015fi o etichet\u0103 psihologic\u0103. \u00cen cazul \u00een care cel mic este botezat dup\u0103 un bunic, acesta ia o parte din destinul acestuia. Astfel, nu este bine s\u0103 punem copilului numele unui bunci sau al unui unchi care a avut un destin tragic.<\/p>\n<p><strong>Copiii de \u00eenlocuire. <\/strong>\u201eUn copil n\u0103scut la c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni sau chiar luni dup\u0103 decesul unui membru important al familiei sau dup\u0103 moartea unui frate este de multe ori v\u0103zut de ceilal\u0163i ca un \u00eenlocuitor pentru cel decedat\u201d, explic\u0103 Levi\u0163chi. Copilul va avea toat\u0103 via\u0163a de suferit din punct de vedere psihologic pentru c\u0103 persoanele din jur se a\u015fteapt\u0103 s\u0103 repete destinul celui care a \u00eencetat din via\u0163\u0103. Cristiana Levi\u0163chipoveste\u015fte cazul unei feti\u0163e de 6 ani \u015fi 7 luni care s-a aflat \u00een aceast\u0103 situa\u0163ie.<\/p>\n<p>\u201eFata suferea de parez\u0103 de nerv facial. Aparen\u0163a ei este b\u0103ie\u0163oas\u0103, este tuns\u0103 scurt. Este nedezlipit\u0103 de mam\u0103 la propriu, \u015fi mama de ea (anxietate de separare) \u015fi ne\u015fcolarizat\u0103. Nu a fost dat\u0103 niciodat\u0103 la gr\u0103dini\u0163\u0103, sub pretextul mamei c\u0103 nu \u00abst\u0103 singur\u0103\u00bb. Mama doarme, desigur, cu ea \u00een pat. Mai are dou\u0103 surori \u015fi un frate mai mari ca ea. \u00cenaintea ei, familia a mai avut un copil, un b\u0103iat care a decedat la 1 an \u015fi jum\u0103tate, dup\u0103 ce a c\u0103zut \u00eentr-o oal\u0103 cu lichid fierbinte. Desigur, mezina este copil de \u00eenlocuire pentru acel b\u0103iat\u201d, spune Levi\u0163chi.<\/p>\n<p><strong>Secretele de familie. <\/strong>Psihologii spun c\u0103 nu este bine s\u0103 ascundem lucruri precum faptul c\u0103 un copil a fost adoptat sau c\u0103 este \u201edin flori\u201d. \u201eLa fel, nu este bine s\u0103 ascundem violen\u0163e, crime, vicii. Aceste temeri se transmit la nivel psihologic \u015fi sunt repetate incon\u015ftient\u201d, mai spune psihoterapeutul. Levi\u0163chi \u00ee\u015fi aminte\u015fte de cazul unei fete de 16 ani care a f\u0103cut un avort la aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103. Din analiza arborelui genealogic a reie\u015fit c\u0103 \u015fi mama fetei a avut un avort tot la 16 ani, \u00eens\u0103 acest lucru a fost \u0163inut secret.<\/p>\n<p><strong>Sensibilit<\/strong><strong>\u0103\u0163<\/strong><strong>ile psihologice. <\/strong>Comportamentul p\u0103rin\u0163ilor fa\u0163\u0103 de cei din jur, dar \u015fi unele tr\u0103s\u0103turi de personalitate sunt transmise din genera\u0163ie \u00een genera\u0163ie. La fel, sensibilit\u0103\u0163ile psihologice ale p\u0103rin\u0163ilor se accentueaz\u0103 \u00een cazul copiilor, \u00een situa\u0163ii declan\u015fatoare.<\/p>\n<p><em>\u201cA<\/em><em>\u015f<\/em><em>chia nu sare departe de trunchi nici c\u00e2nd vine vorba de tr<\/em><em>\u0103<\/em><em>s<\/em><em>\u0103<\/em><em>turi psihologice. Toate caracteristicile pe care le mo<\/em><em>\u015f<\/em><em>tenim sunt, de fapt, o programare incon<\/em><em>\u015f<\/em><em>tient<\/em><em>\u0103<\/em><em>.\u201d<\/em><br \/>\n<strong>Cristiana Levi<\/strong><strong>\u0163<\/strong><strong>chi<\/strong><br \/>\n<em>psihoterapeut<\/em><\/p>\n<p><strong>Consiliere de familie pe baza emo<\/strong><strong>\u0163<\/strong><strong>iilor mo<\/strong><strong>\u015f<\/strong><strong>tenite<\/strong><\/p>\n<p><em>Sfaturile speciali<\/em><em>\u015f<\/em><em>tilor pot schimba defecte mo<\/em><em>\u015f<\/em><em>tenite din familie Foto: Shutterstock<\/em><\/p>\n<p>Cel mai nou domeniu \u00een care este folosit\u0103 psihogenealogia, \u015fi implicit genogramele, este consilierea de familie. \u201eProbleme din cadrul unui cuplu sau dintr-o c\u0103snicie sunt analizate din punct de vedere al tr\u0103s\u0103turilor \u015fi comportamentelor p\u0103rin\u0163ilor celor doi so\u0163i\u201d, afirm\u0103 Cristiana Levi\u0163chi. Potrivit speciali\u015ftilor, genograma poate fi util\u0103 pentru a determina diferen\u0163ele fundamentale dintre indivizi, dar \u015fi pentru a g\u0103si acele lucruri considerate inacceptabile de c\u0103tre unul dintre parteneri.<\/p>\n<p>Multe defecte \u015fi diferen\u0163e dintr-un cuplu sunt puse \u00een oglind\u0103 cu problemele din alte familii. Comportamentele care nu au fost acceptate de mam\u0103 la so\u0163 vor fi acceptate cu greu de fiic\u0103, atunci c\u00e2nd este \u00een interiorul unui cuplu. La fel, psihogenealogia poate oferi r\u0103spunsuri clare c\u00e2nd vine vorba de rela\u0163ia cu copilul.<\/p>\n<p>\u201eDe multe ori se ajunge la conflicte \u00een interiorul unei familii din cauz\u0103 c\u0103 unul dintre parteneri nu se poart\u0103 cu copilul a\u015fa cum \u015fi-ar dori cel\u0103lalt\u201d, mai spun psihologii. Ace\u015ftia sus\u0163in c\u0103, dac\u0103 unul dintre membrii cuplului a crescut \u00eentr-o familie violent\u0103, acesta ar putea avea o serie de accese de furie fa\u0163\u0103 de propriul copil.<\/p>\n<p>\u201eAceste comportamente se pot corecta doar prin terapie \u015fi prin consiliere familial\u0103. Partenerul trebuie s\u0103 accepte c\u0103 defectele nu dispar peste noapte \u015fi c\u0103 o persoan\u0103 se schimb\u0103 foarte greu\u201d, explic\u0103 speciali\u015ftii. \u015ei \u00een cazul cuplurilor tinere este bine ca partenerii s\u0103 cunoasc\u0103 trecutul celuilalt. \u201eNu trebuie s\u0103 fie un interogatoriu, dar membrii viitorului cuplu trebuie s\u0103 afle lucruri despre familie, despre statutul social \u015fi financiar\u201d, adaug\u0103 Levi\u0163chi.<\/p>\n<p><strong>S<\/strong><strong>\u0103<\/strong><strong>rac sau bogat?<\/strong><\/p>\n<p>Aceasta spune c\u0103 fericirea \u015fi nefericirea \u00een cuplu se mo\u015ftenesc, la fel ca satisfac\u0163ia financiar\u0103. \u201eS\u0103r\u0103cia \u015fi bog\u0103\u0163ia sunt lucruri care se \u00eenva\u0163\u0103 din familie. Dac\u0103 unul dintre parteneri a crescut cu ideea c\u0103 este bogat, nu se va putea adapta unei st\u0103ri financiare precare.\u201d<\/p>\n<p>\u00cen acela\u015fi timp, cei care au mo\u015ftenit s\u0103r\u0103cia ca o normalitate, vor face gre\u015feli \u00een momentul \u00een care vor deveni boga\u0163i. Unele dintre aceste gre\u015feli pot consta \u00een \u00eendep\u0103rtarea partenerului de cuplu sau \u00een crearea unei imagini de sine eronate.\u00a0 \u00cen cazul fericirii, dac\u0103 unul dintre membrii cuplului a crescut \u00eentr-o familie dezbinat\u0103, acesta se va bucura mai greu de o stare de armonie \u00een cuplu.<\/p>\n<p><strong>Genograma sau c\u00e2t de s<\/strong><strong>\u0103<\/strong><strong>n<\/strong><strong>\u0103<\/strong><strong>toas<\/strong><strong>\u0103<\/strong><strong> e familia ta<\/strong><\/p>\n<p>Instrumentul de lucru folosit de psihologi pentru rezolvarea unor astfel de cazuri este genograma. De fapt, un tablou al rela\u0163iilor interumane ale familiei, dar \u015fi al bolilor de care au suferit str\u0103mo\u015fii no\u015ftri, potrivit genealogytoday.com. Primele genograme au ap\u0103rut \u00een 1985 \u015fi au fost f\u0103cute pornind de la arborele genealogic al unei persoane. \u015ei acum genogramele se alc\u0103tuiesc \u00een acela\u015fi mod, stabilind \u00een cazul fiec\u0103rui membru al familiei ce rela\u0163ii a avut cu alte rude, de ce boli grave a suferit, dar \u015fi modul \u00een care s-a comportat cu copiii.<\/p>\n<p>La \u00eenceput, acestea erau folosite pentru rezolvarea unor cazuri medicale \u015fi pentru identificarea unor boli ereditare. Cercet\u0103torii de la mai multe universit\u0103\u0163i de medicin\u0103 din Marea Britanie au \u00eencercat s\u0103 g\u0103sesc\u0103 \u015fi o leg\u0103tur\u0103 genetic\u0103 pentru cazurile de cancer, folosindu-se de genograme. Ulterior, acestea au devenit relevante \u015fi \u00een domeniul speciali\u015ftilor care studiaz\u0103\u00a0 comportamente umane.<\/p>\n<p>Astfel, \u00een prezent, genogramele sunt folosite de consilieri \u00een carier\u0103, de psihologi, de traineri personali, dar \u015fi de speciali\u015fti \u00een genetic\u0103. Genogramele oglindesc tr\u0103s\u0103turile psihice, al\u0103turi de cele de personalitate luate de la p\u0103rin\u0163i, \u015fi sunt o analiz\u0103 a comportamentelor \u00eenainta\u015filor, mo\u015ftenite, care pot fi \u00eens\u0103 educate, spun \u015fi exper\u0163ii cita\u0163i de site-ul genealogytoday.com.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>http:\/\/www.adevarul.ro\/societate\/viata\/Cu_trecutul_la_psiholog_0_414559156.html Cu trecutul la psiholog Mihaela Dinc\u0103 Mar\u0163i 25 ian 2011 Comportamentul p\u0103rin\u0163ilor las\u0103 urme ad\u00e2nci asupra profilului psihologic al tinerilor Al\u0103turi de bagajul genetic, lu\u0103m de la p\u0103rin\u0163ii \u015fi bunicii no\u015ftri o serie de tr\u0103s\u0103turi psihologice legate de comportament, iar de multe ori repet\u0103m gre\u015felile din tinere\u0163e ale acestora. Alegerea partenerilor \u015fi rolul pe &hellip; <a href=\"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/2014\/10\/24\/cu-trecutul-la-psiholog\/\" class=\"more-link\">Continu\u0103 lectura <span class=\"screen-reader-text\">Cu trecutul la psiholog<\/span> <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-117","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/117","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=117"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/117\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=117"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=117"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.expertpsy.ro\/wordpress\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=117"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}