Reglementarea legală a expertizei psihologice

    În prezent, expertiza psihologică judiciară nu este reglementată legal. Există unele prevederi legislative în art. 330 din Codul de procedură civilă, care stipulează:

  • (1) Când, pentru lămurirea unor împrejurări de fapt, instanţa consideră necesar să cunoască părerea unor specialişti, va numi, la cererea părţilor ori din oficiu, unul sau 3 experţi. Termenul va fi stabilit astfel încât depunerea raportului de expertiză la instanţă să aibă loc conform dispoziţiilor art. 336.
  • (2) Când este necesar, instanţa va solicita efectuarea expertizei unui laborator sau unui institut de specialitate.
  • (3) În domeniile strict specializate, în care nu există experţi autorizaţi, din oficiu sau la cererea oricăreia dintre părţi, judecătorul poate solicita punctul de vedere al uneia sau mai multor personalităţi ori specialişti din domeniul respectiv.
  • (4) Dispoziţiile referitoare la expertiză, cu excepţia celor privind aducerea cu mandat, sancţionarea cu amendă judiciară şi obligarea la plata de despăgubiri, sunt aplicabile în mod corespunzător în cazurile prevăzute la alin. (2) şi (3).
  • (5) La efectuarea expertizei în condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) pot participa experţi aleşi de părţi şi încuviinţaţi de instanţă, având calitatea de consilieri ai părţilor, dacă prin lege nu se dispune altfel. În acest caz, ei pot să dea relaţii, să formuleze întrebări şi observaţii şi, dacă este cazul, să întocmească un raport separat cu privire la obiectivele expertizei.

            Art. 172 din Codul de procedură penală prevede:

  • (1) Efectuarea unei expertize se dispune când pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea unor fapte ori împrejurări ce prezintă importanţă pentru aflarea adevărului în cauză este necesară şi opinia unui expert.
  • (2) Expertiza se dispune, în condiţiile art. 100, la cerere sau din oficiu, de către organul de urmărire penală, prin ordonanţă motivată, iar în cursul judecăţii se dispune de către instanţă, prin încheiere motivată.
  • (3) Cererea de efectuare a expertizei trebuie formulată în scris, cu indicarea faptelor şi împrejurărilor supuse evaluării şi a obiectivelor care trebuie lămurite de expert.
  • (4) Expertiza poate fi efectuată de experţi oficiali din laboratoare sau instituţii de specialitate ori de experţi independenţi autorizaţi din ţară sau din străinătate, în condiţiile legii.
  • (5) Expertiza şi examinarea medico-legală se efectuează în cadrul instituţiilor medico-legale.
  • (6) Ordonanţa organului de urmărire penală sau încheierea instanţei prin care se dispune efectuarea expertizei trebuie să indice faptele sau împrejurările pe care expertul trebuie să le constate, să le clarifice şi să le evalueze, obiectivele la care trebuie să răspundă, termenul în care trebuie efectuată expertiza, precum şi instituţia ori experţii desemnaţi.
  • (7) În domeniile strict specializate, dacă pentru înţelegerea probelor sunt necesare anumite cunoştinţe specifice sau alte asemenea cunoştinţe, instanţa ori organul de urmărire penală poate solicita opinia unor specialişti care funcţionează în cadrul organelor judiciare sau în afara acestora. Dispoziţiile relative la audierea martorului sunt aplicabile în mod corespunzător.
  • (8) La efectuarea expertizei pot participa experţi independenţi autorizaţi, numiţi la solicitarea părţilor sau subiecţilor procesuali principali.
  • (9) Când există pericol de dispariţie a unor mijloace de probă sau de schimbare a unor situaţii de fapt ori este necesară lămurirea urgentă a unor fapte sau împrejurări ale cauzei, organul de urmărire penală poate dispune prin ordonanţă efectuarea unei constatări.

           Astfel, se constată că organul de urmărire penală sau instanța pot solicita punctul de vedere al unor specialiști psihologi, făcând distincția între expertul judiciar, stabilit de instanță, și  expertul parte,  numit de una dintre părțile unui proces, care poate recunoaște corectitudinea expertizei făcute de expertul judiciar sau își expune separat punctul de vedere.

    În prezent, la Ministerul Justiției nu sunt înregistrați experți în specializarea „Psihologie” [1], în lipsa acestora instanța putându-se adresa „unor universități, institute, organizații profesionale sau altele asemenea și solicita opinia unor personalități sau specialiști recunoscuți în domeniu”. 

[1] Conform adresei Ministerului Justiției nr. 46009/25.06.2014

 Conform Hotărârii Colegiului Psihologilor din România privind reglementarea activității de expertiză psihologică judiciară și extrajudiciară – nr. 4 din 24 noiembrie 2017, se va înființa Registrul Experților Psihologi, care va include psihologii competenți să realizeze expertize judiciare și extrajudiciare. Până la data definitivării acestuia, expertizele judiciare și extrajudiciare pot fi realizate de psihologi specialiști și principali, cu respectarea celorlalte reglementări profesionale în vigoare.  Hotărârea poate fi descărcată de aici.